„Digitizarea amintirilor” este un proiect lansat în 2021 de Societatea civică „Valea Prutului” din regiunea Cernăuți, și are drept scop promovarea culturii naționale prin colectarea, digitizarea și restaurarea fotografiilor vechi din satele românești ale ținutului Hotin (nordul Basarabiei, actuala regiune Cernăuți).
Această inițiativă a luat naștere din pasiunea față de trecut și rădăcinile noastre, precum și din dorința de a conserva și promova patrimoniului fotografic local.
Susține inițiativa noastră! Transmite imagini vechi:Email: valeaprutului.ua@gmail.com
Coordonator: Sergiu Barbuța
.jpg) |
Corul de copii și tineret al satului Vancicăuți (anii 60) |
.jpg) |
Elevii din Dinăuți, județul Hotin (1932) |
|
.jpg) |
Obiceiuri de iarnă. Un grup de tineri practicând obiceiul „Mersul cu „Irozii”. Localitatea nu a fost identificată |
-2.jpg) |
Fanfara satului Costiceni în deplasare la Boian. Sărbătorile de iarnă 1963-1964 |
 |
Vancicăuți, perioada sovietică |
 |
Un grup de localnici din satul Vancicăuți (perioada sovietică) |
.jpg) |
Elevii școlii din Vancicăuți, anul 1954 |
.jpg) |
Elevii școlii din Vancicăuți (anii 50) |
.jpg) |
Andrei Nicorici, locuitor al satului Costiceni (perioada sovietică) |
.jpg) |
Munca tinerilor din Costiceni în colhoz (Perioada sovietică - 1961) |
 |
Instrumentistul Toadere Captari (al doilea din stânga), împreună cu frații săi Nicu, Prohor, Vasile, Hariton și sora Alexandra (Costiceni, august 1957) |
.jpg) |
Elevii Școlii din Costiceni în timpul orelor (anii 70) |
|
 |
Domnica Nicorici, locuitoare a satului Costiceni, în vizită la Darabani, Regatul României (1911) |

|
Anul 1946. Locuitori ai satului Costiceni, la reabilitarea minelor de cărbune din Donbas. În imagine: Vladimir Smochină și Vladimir Bilic |
.jpg)
|
O serată școlară la Școala medie din Costiceni (1975) |
%20le%20concurs''-%20verso%20(1)-2.jpg) |
Iulie 1938. București. Tinere din satul Vancicăuți, îmbrăcate în costum popular moldovenesc, la o serbare a echipei Regale |
 |
Anul 1957. Satul Berestea. Întâlnire cu rudele și mama. Paulina Dolghi este întâmpinată de mama sa Ecaterina, după ani trăiți în refugiu la Târgu Jiu, România. |
%20(1).jpg) |
Nunta lui Fiodor Muntean și a Mariei Rață (Costiceni, 12 februarie 1961) |
 |
Un grup de studenți străini din Africa, Asia și America Latină în vizită la Școala din Costiceni (anii 60) |
 |
La cules mere. Costiceni, perioada sovietică |
.jpg) |
Elevii clasei întâi de la Şcoala medie din satul Costiceni alături de diriginta Sima Fiodorovna (21 mai 1971) |
.jpg) |
O casă bătrânească din Costiceni, cu acoperiș din stuf și pereți din lut. În fotografie: Fevronia Rață (Vălcănescu) |
.jpg) |
O familie de basarabeni din Șendreni, ținutul Hotin. Bărbatul din stânga: Marcu al lui Simion Levcic, veteran din Primul Război Mondial (n.1890 - d.1956), alături de fiul său Vladimir și nora Parascheva. Pe scaun: Soția lui Marcu, Suzana, fiica lui Iustin Vasilachi (născută pe 21 februarie 1901 - decedată pe 13 decembrie 1964), alături de fiica Olga și nepoata Victoria |
 |
În foto: Trei bătrâne din Costiceni, plângând în fața monumentului ostașilor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial |
s.jpg) |
Fotografie din arhiva familiei Șeremet din Pol-Vancicăuți (perioada românească - 1936) În foto: Vasile Șeremet al lui Ștefan, împreună cu soția Eudochia și copiii Mialuț și Liuba |
 |
Profesori și elevi de la școala din Dumeni, comuna Costiceni
|
 |
Fanfara satului Cerlena, anii 50-60 (perioada sovietică) |
 |
Corul căminului cultural „Spiru Haret” din Vancicăuți. Dirijor Ion Chiriac (orașul Hotin, anii 30) |
 |
Veteranii celui de-Al Doilea Război Mondial din satul Costiceni (anii 90) |
.jpg) |
Dumitru Rotari, locuitor din Costiceni, la restabilirea minelor de cărbune din Donbas (anii 50 - Makiivka, regiunea Donețk, URSS) |
.jpg) |
Zâmbete zglobii de copii. Pe o uliță din Costiceni (perioada sovietică - 1968) |
 |
Profesorul Deomid I. Savca din Costiceni, alături de scuterul sovietic „Tula-200M” (anii 60) |
 |
Bărbații satului Pol-Vancicăuți, ținutul Hotin (de hram, anii 60 - perioada sovietică). Întâlnită sub denumirea populară „Împărătești” sau „Răzășești” - localitatea face parte din comuna Costiceni, regiunea Cernăuți.
|
 |
Elevii din Costiceni, jucându-se în curtea instituției de învățământ (perioada sovietică) Sursa: Andrian Nicorici |
 |
O nuntă din Costiceni. Perioada sovietică (1958) Sursa: Diomid Savca |
Costiceni, Pol-Vancicăuți și Dumeni
(Tradițiile de iarnă. Căiuții și mersul cu Irozii)
%201-2.jpg) |
Banda lui Gruia. Un grup de tineri din Pol-Vancicăuți-Costiceni, participând la sceneta populară „Mersul cu Irozii” (mijlocul anilor 50 ai sec. XX) |
 |
Mersul cu Irozii (Banda lui Gruia din Pol-Vancicăuți) |
-2.jpg) |
Obiceiuri și tradiții de iarnă la Costiceni (1983) |
 |
Obiceiurile de iarnă de altădată (Pol-Vancicăuți, Costiceni - perioada sovietică) |
 |
Tradițiile de iarnă la Costiceni. Cel din stânga este Baban Feodor al lui Nicolae
|
.jpg) |
Tradițiile și obiceiurile strămoșești practicate în satul Pol-Vancicăuți, comuna Costiceni (1964) |
.jpg) |
1965 |
.jpg) |
1968 |
.jpg) |
Nicu Muntean, Zinaida Coșcodan și Vladimir Muntean (Sfântul Vasile - 1968) |
 |
Pintilie Șeremet al lui Vasile |
 |
Ajunul Sfântului Vasile la Pol-Vancicăuți (Costiceni, regiunea Cernăuți. URSS). Sfârșitul anilor 50
|
.jpg) |
Tradiții de iarnă la Costiceni (anul 1956) |
.jpg) |
Tradiții de iarnă la Costiceni (anul 1956) |
.jpg) |
Tradiții de iarnă la Costiceni (anul 1988) |
 |
Căiuții din Costiceni. De la stânga la dreapta: Căiuții: Petru Cebotari, Alexandru Zamfira, Vasile Lupoi, Victor Ivanov. Ofițerii: Saşa Cârstea, Vasile Afanas, Saşa Vacaraș, Marin Postolachi, Ghenadie Arcan. Pruncul: Vitalie Arcan. |
(Viața culturală. Activitatea muzical-artistică)
.jpg) |
Șezătoarea „La Izvoare”. Grădinița „Steluța” din Costiceni (7 august 1990) |
.jpg) |
Poeta Zinaida Smochină-Rotaru (stânga) |
 |
Instrumentistul Toadere Captari și profesorul Serghei Captari |
-Repaired-Enhanced.jpg) |
Costiceni. Anul 1948. În taraful din imagine sunt reprezentați: Ionică Captari (vioară), Toadere al lui Ion Captari (vioară), Vasilică Banari (acordeonul mic), Diomid Valcanescu (acordeonul mare). La contrabas se află Toadere Pascari, tatăl-socru al profesorului Deomid Savca, care nu participa în orchestra „Izvoraș”, dar uneori, îi plăcea să cocheteze la acest instrument muzical. |
 |
Orchestra de muzică populară „Izvoraș” și Grupul vocal „Fetele din Costiceni”, pe platoul televiziunii cernăuțene (25 noiembrie 1969) |
.jpg) |
Grupul vocal „Fetele din Costiceni” |
 |
Interpreta vocală Iulia Captari-Bidașcu |
.jpg) |
Orchestra de muzică populară „Izvoraș” și Grupul vocal „Fetele din Costiceni” |
 |
Rapsodul Toadere Captari din Costiceni, acompaniind-o la vioară pe Sofia Rotaru - „privighetoarea de la Marșenița” |
 |
Orchestra de muzică populară din Costiceni (anul 1956) De la stânga la dreapta: Toadere C. Captari (vioară), Toadere I. Captari (tropetă), Serghei T. Captari (mandolină), Grigore Anastas (acordeon), Andrei T. Rața (contrabas), Un instrumentist ucrainean pe nume Chibici (țambal), Hariton C. Captari (vioară), Vladimir Petru Zagorschi (chitară) |
.jpg) |
Spectacol folcloric de Revelion. Artiștii amatori români din regiunea Cernăuți, pe platoul televiziunii de stat (Cernăuți, perioada sovietică - 1977) |
.jpg) |
A patra din stânga: Iulia Captari-Bidașcu, rapsod popular din Costiceni |
6.jpg) |
Orchestra de muzică populară „Izvoraș” din Costiceni De la stânga la dreapta: 1. Toadere Captari (vioară), 2. Vladimir Govornean (vioară), 3. Victor D. Captari (clarinet), 4. Serghei S. Scorocârja (nai), 5. Victor Rotari (țambal), 6. Vasile Gorea (acordeon), 7. Andrei F. Rața (contrabas), 8. Olga Cocostârc (vocal), 9. Victoria Vataman (vocal), 10. Iulia Captari-Bidașcu (vocal) 11. Zinaida Coșcodan-Gortopan (vocal). |
.jpg) |
O formație muzicală de lăutari din Costiceni (anii 60-70) 1. Toadere al lui Ionică al lui Nistor Captari (trompetă), 2. Hariton Captari (vioară), 3. Pintilie Anastas (acordeon stânga), 4. Visarion Arcan (acordeon dreapta), 5. Sârghie Baban (cu mustață, toboșar), 6. un localnici necunoscut (lângă tobă). |
 |
Orchestra de muzică populară „Izvoraș” din Costiceni, concertând în Parcul central de cultură și odihnă „M. Kalinin” (T. Șevcenko) din Cernăuți (1982). 1. Toadere Captari (vioară), 2. Vladimir Șeremet (vioară), 3. Raisa Gheorgheoman din Vancicăuți (vioară), 4. Vladimir Govornean (vioară), 5. Mihail Captari (trompetă), 6. Victor Rotari (țâmbal), 7. Dimitrie Captari (contrabas), 8. Vladimir Panciu din Vancicăuți (acordeon), 9. Anatolie Ruscan din Tărăsăuți (acordeon) 10. Victor D. Captari (clarinet) |
 |
Colectivul pedagogic și elevii de la Școala de Muzică din Costiceni, regiunea Cernăuți (anii 90) |
 |
Corul căminului cultural „Împăratul Traian” din Costiceni, județul Hotin (București - 7-8 iunie 1938). În data de 7-8 iunie 1938 la București, România, s-a desfășurat „Concursul Național de Muzică Corală”, festival organizat de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”. Ca participați, au reprezentat județul Hotin formațiunile corale ale comunele Costiceni și Vancicăuți. La acest concurs formația corală din Costiceni a obținut premiul II la interpretare și premiul I pentru autenticitatea costumelor naționale. |
 |
Membrii Orchestrei de muzică populară „Izvoraș” din Costiceni, (conducător Vladimir Șeremet) concertând la Cernobîl pentru lichidatorii consecințelor accidentului nuclear (anul 1988) |
 |
Andrei Colac, șeful Casei de Cultură din Costiceni (stânga) și Vladimir Șeremet (dreapta)
|
 |
Orchestra de coarde din satul Costiceni (Cernăuți, Teatrului Muzical-Dramatic „Olga Kobîleanska”, anul 1960). Toadere Constantin Captari (nai), Vladimir Caba (vioară), Vladimir Vălcănescu (acordeon), Vladimir Anton Sârbu (țambal), Andrei Toadere Rața (contrabas), Deomid Savca (banjo), Tudor Vasile Colac (fluier), Serghei Toadere Captari (domră) |
 |
Orchestra de coarde din satul Costiceni, Candidată la Decada republicană de literatură și artă la Moscova, anul 1960. Deomid Savca (domră), Toadere Captari (nai), Vladimir Valcanescu (acordeon), Andrei Colac (percuție la tobă), Vladimir Sârbu (țambal), Andrei Rața (contrabas), Serghei Captari (domră). |
 |
Un grup de tineri din Pol-Vancicăuți (satul Costiceni), alături de renumitul rapsod și instrumentist Toadere Captari (perioada sovietică) |
.jpg) |
Orchestra „Ghiocel” compusă din elevi de la Școala de muzică din Costiceni (anii 80) |
(Locuitorii satului Costiceni încorporați în armata țaristă, română și sovietică)
,%20undeva%20%C3%AEn%20Rom%C3%A2nia.jpg) |
Printre soldați se numără Dumitru al lui Alexei Baban, Grigore al lui Alexandru Rotari. Ambii locuitori ai satului Costiceni. (august 1945), undeva în România |
 |
Un grup de soldați români (perioada interbelică) Cel din stânga, pe scaun: instrumentistul Toadere al lui Ionică Captari din Costiceni |
.jpg) |
Amintiri din armată (1939). Printre militari se numără Ionică Clipa din Pol-Vancicăuți, Costiceni, județul Hotin |
|
.jpg) |
Militarul Nicolae al lui Dumitru Rață (n.1892) din Costiceni (pe scaun), împreună cu un camarad de arme... În prizonierat la austrieci. Anii Primului Război Mondial.
|
 |
Soldați ai armatei țariste, inclusiv din Costiceni |
 |
Amintiri din armată (perioada românească) Primul din stânga: Vasile al lui Dimitrie Gorea, locuitor al satului Costiceni |
.jpg) |
Participanți la cel de-al Doilea Război Mondial, printre care se numără și Vasile al lui Ștefan Șeremet, dar și alți locuitori ai satului Costiceni |
 |
Vasile al lui Ștefan Șeremet, soldat în armata română - 1934-1936 |
 |
Un locotenent român (nume neidentificat) pe care Vasile Șeremet l-a servit ca ordonanță |
 |
Vasile Caba în armata română (anii 30) |
.jpg) |
Vasile Caba din Costiceni. Primul rând, al doilea din stânga (24 februarie 1945) |
 |
O fotografie cu soldați de toate neamurile, mobilizați în armata sovietică, printre care se numără și Vasile al lui Ștefan Șeremet din Pol-Vancicăuți, Costiceni (1945) |
 |
O fotografie veche cu Ștefan al lui Gheorghe Șeremet (primul rând, cel din dreapta), alături de camarazii săi de arme (Primul Război Mondial, anii 1914-1916) Ștefan Șeremet (originar din Pol-Vancicăuți, Costiceni) a fost soldat în Regimentul 13 Infanterie „Belozersk” (Armata Țaristă) și murit în timpul „Ofensivei lui Brusilov”, fiind dat dispărut pe 18.08.1916, la hotarul dintre actualele regiuni Ternopil și Lviv. |
 |
Perioada primului război mondial În foto: Constantin al lui Vasile Captari din Costiceni (în picioare), împreună cu un camarad Numele câinelui era Ralph |
(Școala, profesorii și elevii din Costiceni. Grădinița)
 |
Copiii și colectivul didactic al Grădiniței „Ghiocelul” din Costiceni (anii 1976-1978) |
|
Plantare de copaci... Școala medie din Costiceni, regiunea Cernăuți (perioada sovietică) |
%20(2).jpg) |
Elevii eminenți ai școlii din Costiceni, regiunea Cernăuți (anii 70 - perioada sovietică) |
 |
Elevii Școlii din Costiceni, împreună cu profesorul de muzică Serghei Captari (Kiev - anii 50) |
 |
Elevii școlii din Costiceni, împreună cu profesorul Vladimir Gr. Botezat (anul de învățământ 1958-1959) |
 |
Elevii Școlii din Costiceni, regiunea Cernăuți (anii 60)
|
.jpg) |
„Salut voios de pionier”. În curtea Școlii din Costiceni (perioada sovietică) |
.jpg) |
„Trăiască patria sovietică!”. Patriotismul de altădată... Profesorul Vladimir G. Botezat, împreună cu elevii Școlii din Costiceni |
 |
Elevii din Costiceni alături de profesorul de muzică Serghei Captari (sfârșitul anilor 40 - începutului anilor 50) |
 |
Un grup de elevi cu profesoara Zinaida Rotari, în fața Școlii din Costiceni |
 |
Poeta Zinaida Smochină-Rotaru la o întâlnire cu elevii Școlii medii de cultură generală „Ion Vatamanu” din Costiceni (1999) |
 |
Un grup de elevi ai Școlii din Costiceni, însoțiți de profesoarele Maria Muntean și Ludmila Popiciuc, în vizită la pichetul de grăniceri din localitate (28 mai 1965) |
(Viața religioasă. Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Costiceni)
 |
Parohul Aurel Pițu și membrii corului bisericesc din Costiceni, în timpul sfințirii unei fântâni |
 |
Enoriașii Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Costiceni, alături de preotul paroh Dimitrie Mândrescu (anii 60) |
 |
Credincioșii Parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” din comuna Costiceni, în vizită la Lavra Poceaev
|
 |
Preotul Aurel Pițu și comunitatea bisericească ortodoxă din Costiceni (anii 90)
|
 |
Preotul Nicolae al lui Vasile Pisica, parohul bisericii din Costiceni între anii 1917-1929 (centru), dascălul Iacob Garbanovschi (dreapta) și epitropul Dumitru Lupoi (stânga) |
(Locuri și Oameni)
.jpg) |
Locuitorii ai satului Pol-Vancicăuți, comuna Costiceni (sfârșitul anilor 50 - începutul anilor 60) De la stânga la dreapta: Nicu Dogolici, Mialuț Șeremet, Serafim Calancea, Serafim Șeremet, Serafim Pascari, Pintilie Șeremet |
-Repaired.jpg) |
Feodor Muntean, Maria Muntean,Valentina Muntean, Nicolae Muntean (anii 1958-1960) |
 |
La sfat... În foto: Vataman Maria a lui Leonte (născută Nicorici), Nicorici Andrei al lui Ștefan, Popiciuc Constantin, Nicorici Andrei al lui Armin, Vataman Ionică al lui Efim și Mihalaș Pâslaru. |
 |
Localnici din Costiceni, județul Hotin (perioada românească). Bărbatul din stânga a murit în timpul foametei din 1946-1947. |
 |
Frații Serafim, Mialuț și Pintilie Șeremet din Pol-Vancicăuți (Costiceni), regiunea Cernăuți, supraviețuitori ai Foametei din 1946-1947 (perioada sovietică, anul 1947) |
%20(2).jpg) |
Alexandra Pascaru (soția lui Mihail al lui Ștefanache) cu fiul Andrei, pozând lângă celebra mașină de cusut Singer. Costiceni (anii 50, perioada sovietică)
|
 |
Copiii de odinioară din Costiceni (județul Hotin - anii 30)
|
 |
Fotografie de familie (Costiceni, județul Hotin, perioada interbelică) |
 |
O familie de țărani români din Costiceni (perioada interbelică) În centru: Xenia a lui Ion Pascari, Mihailaș Pascari cu soția sa Liuba rândul de jos: Xenia Ștefanache (pe scaun), Alexandra (sora lui Mihailaș) și Porfira (soția lui Toadere Pascari, fratele lui Mihailaș) |
 |
Manifestările patriotice de altădată... (perioada sovietică - Costiceni, regiunea Cernăuți) |
 |
O întâlnire între frații Serafim și Mihăluț Seremet și rudele acestora (Pol-Vancicăuți, anii 60) |
 |
Funeraliile lui Vasile Calancea (Pol-Vancicăuți, Costiceni. Perioada sovietică
|
 |
Liuba Șeremet (anii 30)
|
 |
Bucuria unei familii reunite, despărțită de sârma ghimpată de la Prut (Costiceni, regiunea Cernăuți, sfârșitul anilor 50). Printre musafiri se numără învățătorul Anton Colac din Bajura-Darabani, refugiat în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. |
|
|
Locuitorii satului Pol-Vancicăuți, comuna Costiceni, îmbrăcați în haine de sărbătoare (anul 1934) În foto: Isevea Rotari, Serafim Cocostârc, Costică Rotari |
%20(1).jpg) |
Această imagine îi înfățișează pe locuitorii satului Costiceni Prohor și Ion Captari. Fotografiile sunt datate din anul 1930. |
%20(2).jpg) |
|
 |
verso |
 |
O cumătrie bătrânească din Costiceni (perioada sovietică)
|
 |
Printre oaspeți: renumitul instrument și meșter popular Toadere Captari (1923-1995)
|
 |
Serafim Cocostârc din Pol-Vancicăuți, comuna Costiceni, îmbrăcat în haine de sărbătoare (anul 1933) |
|
 |
Frații Nicu și Vasile Muntean din Pol-Vancicăuți (perioada interbelică - anii 30). |
 |
Pe o uliță din Costiceni (perioada sovietică)
|
 |
Toadere Captari (dreapta) și fratele său Hariton (stânga), studiind croitoria în orașul Darabani din România (anii 40). Pe lângă faptul că s-a remarcat ca un iscusit artist instrumentist, Toadere Captari a cunoscut foarte bine croitoria.
|
Satul Cerlena
 |
Fanfara satului Cerlena (perioada românească)
|
Satul Dranița/Șendreni, Negrinți
.jpg) |
Elevii clasei a IV-a de la școala din Dranița/Șendreni, alături de învățătoarea lor Sofia Petrovna Cucuruzeaz (perioada sovietică - anii 1961-1962). |
 |
Casa locuitoarei satului Șendreni/Dranița Ileana Barbuța-Leancă (n.1911) - o casă țărănească cu prispă, construită din lut și acoperită cu stuf, specifică zonei de nord a Basarabiei. |
%20(1973)%20-%20dirijor%20Deomid%20Ion%20Savca,%20acompaniator%20Vasile%20Serafim%20Bejan.jpg) |
Corul elevilor din cadrul Școlii medii din Dranița/Șendreni (1973) (dirijor Deomid Savca, acompaniator Vasile Serafim Bejan) |
.jpg) |
Elevii clasei a 5-a B de la Școala medie din Dranița/Șendreni, alături de profesorul Deomid I. Savca (februarie 1969) |
Satul Tărăsăuți
.jpg) |
Elevii moldoveni din Tărăsăuți împreună cu dirigintele lor. |
 |
Vlad Burlacu cu mama Solomia, satul Tărăsăuți, regiunea Cernăuți, anul 1954. Sursa: Ștefan Burlacu |
Satul Vancicăuți
 |
Grigore Roman cu soția Alexandra Surugiu (Vancicăuți, județul Hotin (1934) |
|
 |
În foto: Gheorghe Dumitru, unul dintre directorii școlii din Vancicăuți în perioada interbelică, împreună cu soția Elena și copiii Alea și Fanea. Țăranul din mijloc este Roman Postolachi. Dumnealui a locuit lângă fosta școală de zemstvă din localitatea construită în 1884. A trăit 95 de ani și deseori povestea despre viața țăranilor români în perioada otomană. |
.jpg) |
O slujbă de înmormântare la Biserica Sfântul Dimitrie din Vancicăuți (anii 50-60). De menționat că în perioada anilor 1945-1979 lăcașul de cult a fost păstorit de preotul Ioan Chiriac (1893-1986). În fotografie apare și părintele Leon din Tărăsăuți |
 |
Fanfara satului Vancicăuți (perioada sovietică) |
 |
„Umblatul cu Irodul” (1975), satul Vancicăuți (perioada sovietică)
|
 |
„Umblatul cu Irodul” (1977), satul Vancicăuți (perioada sovietică)
|
 |
Fotografie de familie. Satul Vancicăuți, perioada românească În centru: Ion Surugiu. De la stâna la dreapta: fiicele lui Alexandra, Mărioara, feciorul Vladimir (refugiat în România) și soția Lisaveta |
%20%C3%8En%20imagini%20se%20reg%C4%83se%C8%99te%20locuitorul%20satului%20Vancic%C4%83u%C8%9Bi,%20Grigore%20Roman%20(2).jpg) |
Grigore Roman din Vancicăuți, județul Hotin, în timpul îndeplinirii serviciului militar (anii 30) Bărbatul a servit în armată pentru „Divizia de Dunăre”, cu sediul la Galați |
%20%C3%8En%20imagini%20se%20reg%C4%83se%C8%99te%20locuitorul%20satului%20Vancic%C4%83u%C8%9Bi,%20Grigore%20Roman%20(3).jpg) |
Grigore Roman alături de camarazi |
%20%C3%8En%20imagini%20se%20reg%C4%83se%C8%99te%20locuitorul%20satului%20Vancic%C4%83u%C8%9Bi,%20Grigore%20Roman%20(4).jpg) |
Grigore Roman alături de camarazi
|
%20%C3%8En%20imagini%20se%20reg%C4%83se%C8%99te%20locuitorul%20satului%20Vancic%C4%83u%C8%9Bi,%20Grigore%20Roman%20(1).jpg) |
Grigore Roman alături de camarazi
|
Satul Stălinești
 |
Copilăria anilor '60. Satul Stălinești. |
.jpg) |
Comunitatea „Oastea Domnului” din Stălinești, nordul Basarabiei (perioada sovietică) |
 |
Părintele Ioan Cemerinov, parohul Bisericii „Sf. Elisabeta” din Ștălineși, alături de starostele parohial Patrachi Rurac (anii 30) În 1937 acest preot a dat comandă de clopote pentru biserică de la o firmă privată din București. Ele servesc până în prezent... |
 |
Tineri din comuna Stălinești, județul Hotin, într-o zi de sărbătoare În foto: Ion Andrițcii, Maria Rusnac și Iacob Jernovei (anii 1928-30) |
 |
Olian Druc-Trânta din Stălinești, Ținutul Hotinului, împreună cu un camarad de armă (anii 1911-1912)
|
Satul Mămăliga
,%20%C3%AEmpreun%C4%83%20cu%20prietenii%20s%C4%83i%20%20(Comuna%20M%C4%83m%C4%83liga,%20jude%C8%9Bul%20Hotin%20-%20anii%2030).jpg) |
Natalia Lozneanu-Sagin (dreapta), împreună cu prietenii săi (comuna Mămăliga, județul Hotin - anii 30) |
Satul Berestea
 |
Un grup de localnici din satele Mălinești, Berestea și Doljoc, participând la un seminar agricol (perioada sovietică) |
|
.jpg) |
Petrecere la armată. Berestea, sfârșitul anilor 50
|
|
 |
Chipuri de români basarabeni din satul Berestea, Ținutul Hotin. Probabil perioada țaristă.
|
 |
Vasile Steț din localitatea Berestea, județul Hotin, pozând în fața Primăriei din Cernăuți (Perioada românească) |
Satul Dinăuți
.%20%C3%8En%20partea%20de%20jos%20a%20fotografiei%20Gavriil%20Bor%C8%99evici%20(1899-1945)%20din%20comuna%20Din%C4%83u%C8%9Bi,%20jude%C8%9Bul%20Hotin.jpg) |
Un grup de tineri basarabeni recrutați în armata română (1921) În partea de jos a fotografiei: Gavriil Borșevici (1899-1945) din comuna Dinăuți, județul Hotin
 | Țăranul Andrei Borșevici din Dinăuți, alături de o rudă de-a sa - călugăr la Muntele Athos
|
|
0 Comentarii